Parcă nimic nu-mi fură astăzi ochii și imaginația așa cum o face covorul persan pe care, aprig, mi-l doresc pentru camera de zi. Reședinta De Alba simte nevoia unei povești asezate elegant pe podeaua din living, pentru a întregi universul 100% stil.
Fireste că, obișnuită să mă documentez înainte să apăs pe butonul Cumpără, nici covorul persan nu a scăpat de lupa mea avidă să mărească chiar și cele mai mici informații.

Știu că sunteți interesați să aflați povești adevarate despre obiectele sau oamenii care ne construiesc viața, de aceea am considerat util să vă povestesc și vouă cu stau lucrurilor cu noul meu crush.

Covorul persan – între utilitate și rafinament

Dacă astăzi, covorul persan reprezintă un touch de stil în casele domnițelor cu pretenții, atunci când a fost inventat a fost un obiect de o utilitate sinonim cu viața. Cel mai vechi covor din lume a fost descoperit undeva în Muntii Altai, la Pazyryk, și datează din secolul secolul V a. Chr.. Modelul ales atunci de meșteșugar a fost reprezentat de două motive zoomorfe: o caprioară și un cal persan. Piesa avea o lățime de 200 cm, o lungime de 283 cm și număra 36 de noduri pe cm pătrat. Fără dubiu putem spune că acest obiect de decor a fost inventat ca din necesitatea oamenilor de a se adăposti de frig. Îl foloseau fie pe pereți, fie pe podea.

Cartierul general a covorului persan sau locul în care acesta este rege este Tabriz, capitala Azebaijanului de Est, provincie a Iranului. Aici lâna, bumbacul și mătasea se prind în hora creativității și, împreună sau separat, “construiesc” adevărate opere de arta. De aceste opere de arta m-am îndrăgostit și eu, Domnița de Alba, pentru că ce este rafinat și de foarte bună calitate nu poate fi decât notat cu “Bravo, ai stil!”

Covoul persan, cel produs nod cu nod și fir cu fir la începutul secolului 19 aici, era sută la sută din mătase. Astazi cele mai bune astfel de piese de decor au urzeala din mătase și noduri din lână, cu un adaos de cca 10% de mătase. Ca o curiozitate, îmi place să vă spun că densitatea nodurilor poate ajunge și până la 500.000 la 1.000.000 pe m².

Ca și model, covoarele din Tabriz au un medalion central și sferturi de medalioane în colțuri. Motivele arabesque, motivele de grădină sau fântânile stilizate sunt elementele care construiesc modelul. Ca și motive des folosite de meșteșugari putem vorbi despre cele 4 anotimpuri sau poze cu cei mai importanți patru poeți persani Sădi, Hafez, Ferdowsi și Omar Khajam.

Elegant și rafinat datorită acestei tunsori scurte a firului, covorul persan a devenit în timp un simbol al bogăției, el fiind dorit și folosit cu precădere în casele regilor și al nobilimii. Astăzi, folosit ca și element decorativ, covorul este asociat cu bogăția și este, în același timp, un mijloc de exprimare artistică, oferind libertatea autorului de a alege culori vii și motive care mai de care mai originale.

Vă pupă cu drag si drac,

a voastră Domnița